Tab?ra Siarilor se afla bine ascuns? ?n P?durea Tenebre, undeva nu departe de Raul Maranam, cel care ?ntalnea ?n calea sa Cascada Licuricilor, care era de asemenea situat? ?n chiar inima P?durii aceleia. ?i, chiar dac? raul Maranam nu trecea direct prin p?dure, Siarii credeau totu?i asta pentru c? altfel nu-?i puteau explica de ce doar ?n acea parte, unde era cascada, apa c?p?ta o nuan?? de albastru ?nchis cand peste tot era cristalin?, o nuan?? care de altfel amintea atat de mult de apele acelui Rau de care toat? lumea se temea, tocmai pentru faptul c? mul?i ?tiau c? cerea adesea suflete drept jertf?.

  ?i, chiar ?n inima p?durii, acel popor pric?jit, care suferise enorm ?n decursul multor secole, ??i g?sise sursa vie?ii chiar lang? Cascada Licuricilor, un loc care lor li se p?rea raiul, dup? ce fuseser? alunga?i de pe ale lor ogoare, for?a?i s? colinde lumea ?n ne?tire, c?utand un col?i?or doar al lor, un col?i?or care s?-i fereasc? de rele. Totu?i, chiar dac? lor li se p?ruse c? g?sir? acel loc?or ?ntr-un final, erau de asemenea ?i tri?ti, c?ci fuseser? destui de pu?ini cei care supravie?uiser? pr?p?dului, cel care-i alungase din case. Chiar ?i a?a erau recunosc?tori pentru c? erau ?nc? ?n via?? ?i-?i ?nv??ar? bine lec?ia: aceea de-a pre?ui via?a ?i ceea ce aveau cat timp ?l mai aveau acel lucru, c?ci ?tiau c?-l puteau pierde ?n orice clip?. De aceea ?i-?i ?nv??ar? urma?ii tot acela?i lucru, doar pentru ai c?li pentru o via?? de pribeag, dandu-le astfel de ?n?eles c? pribeagului ?i st? bine cu drumul, dar ?i mai bine cu limba dup? din?i, p?strand secretele pe care le are doar pentru el ?i asta din cauza c? ?nv??aser? c? du?manul poate fi oriunde ?i c? nu exist? totu?i loc sigur pe p?mant, loc unde r?ul s? nu poat? ajunge, cel pu?in ?n acele vremuri. De aceea, cand ??i g?sir? loc?or de trai lang? Cascada Licuricilor nu spuser? nim?nui despre asta ?i chiar de se ?ntalneau cu str?inii preferau s? nu li-l arate, doar ca s? nu atrag? nenorocul iar asupra casei lor.

  Nathaniel ?ns? p?rea s? fi uitat aceste ?nv???minte cand o ?ntalnise pe Samaya, c?reia nu doar c?-i spusese despre cine e, dar c?reia ?i ?i ar?t? tab?ra Siarilor. ?i, de imediat ce intrar? ?n tab?r?, tan?rul ?i spuse fericit: ?iaca ?i a mea cas?.”

  Samaya ?ns? nu spuse nimic. Ea doar privi ?n jur, la acele cateva corturi ?ntinse ?ntr-o mic? poian? aflat? chiar ?n inima p?durii. ?i, ceea ce-o surprinse, fu s? vad? ?n jur de vreo 100 de oameni doar, pe cand ea se a?teptase la cateva mii, dup? cele auzite de la tan?r. De asta ?i-l ?ntreb? mirat?: ?dar… unde-s ceilal?i?”

  Fu randul lui Nathaniel s-o priveasc? mirat: ?ceilal?i? Care ceilal?i?”

  ?Restul poporului t?u. Ai spus c? aici e tab?ra voastr?, dar nu v?d atat de mul?i aici pe cat mi-ai povestit. Sau… m-am ?n?elat cumva?”

  ?Ba nu. Ai dreptate,” spuse tan?rul vesel. ?Aici e tab?ra Siarilor. Una dintre multe tabere de altfel, c?ci la moment suntem ?n jur de 3 mii. Dar am decis c?-i mai sigur pentru noi s? ne desp?r?im ?n grupuri de cate 100-200 de oameni.”

  ?De ce?” ?ntreb? Samaya confuz?, c?ci ea cu adev?rat nu putea ?n?elege de ce un popor trebuia s? se despart?. Mai ales din cauza unui blestem ce fusese aruncat asupra lor cu sute de ani ?n urm? sau poate mii, cand ei o r?niser? pe Curse care de altfel demult nu mai era ?n via??.

  Nathaniel zambi v?zand ?ncurcarea de pe fa?a tinerei. Chiar ?i a?a nu era ceva ce s?-l supere pentru c? putea ?n?elege ca cineva s? nu-i ?n?eleag? pe ei tocmai pentru faptul c? al?ii nu suferiser? ce suferiser? Siarii. De asta ?i-i r?spunse calm: ?pentru c? a?a pl?tim pentru ale noastre p?cate, c?ci blestemul cela ?nc? ac?ioneaz? asupra noastr?. De fapt ?nc? se simte ?n jurul nostru, spionandu-ne. De asta ?i ne ascundem, pentru c? ?tim c? doar cand ultimul vl?star al Siarilor va disp?rea ?i blestemul lui Curse va ?nceta s? existe.”

  ?Sau dac? acel blestem va fi rupt de unul dintre urma?ii lui Curse care va accepta s? ?nfrunte el consecin?ele lui. Dar, cum a noastr? prin?es? Curse e moart? ?i noi nu ?tim unde e al ei copil sau urma?ii lui, nu putem decat s? ne ascundem,” auzi Samaya vocea unei tinere. ?i, cand privi spre dreapta, v?zu o tan?r? de vreo 15 ani venind spre ei.

  Ceea ce-o mir? ?ns? pe Samaya fu s? realizeze c? acea tan?r? era totu?i diferit? de Siari, care erau majoritatea blonzi ?i aveau ochi negri sau maro ?nchis. Fata ?ns? avea p?rul castaniu ?nchis, aproape negru, tuns scurt, ?i ochi verzi, exact a?a cum obi?nuiau s?-i aib? cei din tribul Samandrei. Totu?i Samaya era sigur? c? acea copil? n-avea nimic comun cu acel neam ?i asta se vedea din energia pe care o sim?ea curgandu-i prin ale ei vene. De asta ?i-o privea insistent pe fat?, vrand s? ?n?eleag? cine e.

  Tan?ra ?ns? p?ru s? nu fie deranjat? de privirea insistent? a Samayei. Din contr?: era extrem de zambitoare ?i, cand ajunse ?n dreptul ei, ?i spuse: ?Numele meu e Yellen. ?i, nu te teme, c? nu m?nanc oameni. De obicei prefer morcovii,” o remarc? care-l f?cu pe Nathaniel s? rad?.

  ?Ah, surioar?, tu ?i glumele tale,” spuse tan?rul, ciufulindu-i fetei p?rul.

  ?Surioar??” ?opti Samaya, ?ncurcat?. ?Dar… e atat de diferit? de tine.”

  Fu randul lui Yellen s? rad?: ?dac? te referi la al nostru fizic, da, ai dreptate, suntem diferi?i, c?ci n-avem acela?i sange. Dar… suntem totu?i fra?i.”

  ?Aaa, fra?i de suflet,” ?opti iar Samaya. Dup? care privi la Nathaniel ?i spuse: ?e tarziu deja. Cred c? e timpul s? m? ?ntorc la familia mea sau vor fi cu adev?rat ?ngrijora?i.”

  De r?spuns ?i r?spunse ?ns? Yellen: ?nu-?i f? griji pentru ei, c?ci am trimis deja pe cineva s?-i anun?e c? e?ti aici.”

  ?S?-i anun?e?” ?ntreb? Samaya ?i mai confuz?. ?Dar… cum ai ?tiut cine sunt? Noi numai ce am ajuns ?i…”

  ?S? zicem doar c? pot vedea anumite lucruri. Nu multe, dar… v?d uneori. De altfel v-am v?zut azi c?zand ?n ap?, cand Nathaniel te-a salvat din calea acelui mistre?. A fost atunci cand am v?zut-o ?i pe prin?esa Bestla ?i al?i doi tineri fugind spre tine. ?i, dup? cum ?tiu cine-i ea, m-am gandit c?-i cineva care te cunoa?te. De ce aceea ?i-am trimis vorb? s? le spun? c? e?ti aici. De fapt trebuie s? apar? ?i ei din clip? ?n clip?. De aceea: nu disp?re?i nic?ieri, c?ci cina va fi gata ?n curand.” Dup? care fata se gr?bi spre cort.

  Abia cand Yellen intr? ?n cortul cel mare, Nathaniel se ?ntoarse spre Samaya ?i-i spuse: ?s? mergem! O s?-?i ar?t ceva cu adev?rat frumos.” Dup? care se ?ndrept? spre vest, acolo unde se auzea o frumoas? melodie produs? de ape c?z?toare.

  ***

  ?E cu adev?rat frumos,” spuse Samaya, cand ea ?i Nathaniel ajunser? la Cascada Albastr?, ?nconjurat? de pretutindeni de licurici sclipitori.

  ?Desigur c? e. E ceva ce ne face s? ne sim?im vii de altfel,” spuse el ?i se a?ez? pe o roc?, nu departe de cascad?.

  Samaya ?ns? continu? ?n picioare pentru o vreme, privind ca fermecat? la acel loc de basm. ?i i se p?ru cu adev?rat magic ?i lini?tit, ?n special din cauza melodiei pl?cute auzite ?n jur.

  V?zand-o ?nchizand ochii ca s? se bucure de acea melodie, Nathaniel ?i spuse: ?e muzica copacilor. Cea pe care o auzi acum. A copacilor ce cresc de cealalt? parte a p?durii. De altfel e o melodie care se aude mereu, chiar dac? ceru-i nebun ?i url? sub ura tunetelor,” ?i ochii tinerilor se a?intir? asupra copacilor ce cre?teau de partea cealalt? a cascadei.

  ?Dar… ce-i acolo?” ?ntreb? Samaya ?ntr-un final.

  ?Paradisul!” ?i r?spunse tan?rul dintr-o dat?. ?Cel pu?in a?a credem, c?ci nimeni nicicand n-a ?ndr?znit s? intre ?n partea ceea a p?durii, c?ci chiar de pare lini?tit? ?i de acolo se aude aceast? muzic? de basm, noi totu?i ne temem de acel loc.”

  Samaya nu mai spuse nimic. Doar f?cu ca?iva pa?i spre roc?. Dup? care se a?ez? lang? Nathaniel. Nu st?tu ?ns? mult timp a?ezat?, iar dup? ce se ridic? iar ?n picioare se apropie de ap? lang? care se a?ez? ?n pirostrii. ?i, cu genunchii stran?i la gur?, privi la reflec?ia copacilor pe suprafa?a cascadei.

  ?Poate c? ?i ai dreptate,” murmur? tan?ra. Dup? care p?str? lini?tea pentru alte cateva clipe, privind ca fermecat? la leg?natul copacilor de data asta, chiar dac? se sim?ea ?n jur doar o boare cald? de vant. ??i totu?i, chiar ?i cu teama din suflet, nu po?i spune c? nu-i frumoas?. De parc? acea p?dure ar fi vr?jit?.”

  ?i aveau sens cuvintele ei, c?ci copacii, cei care cre?teau de partea cealalt? a cascadei, erau cu adev?rat magnifici. Aveau frunzele de un verde sclipitor, de-o nuan?? ?ntunecat?, ?n timp ce trunchiurile groase erau de un maro ?nchis. Apoi erau destul de ?nal?i, stand falnic pe al lor unic picior de lemn, ceva ce-i f?cea s? par? str?jeri ai acelor locuri, din cei care puteau dansa u?or ?n ritmul vantului, sim?ind melodia locurilor pan? adanc ?n serul ce le curgea pe din?untru, de parc? ar fi fost blestema?i de soart? s? fie atat de fermec?tori.

  ?ntr-un final, cel care sparse acea t?cere, fu Nathaniel. ?Cand am v?zut acea p?dure eram doar un copil. ?i, tocmai din cauza acestei frumuse?i mi-am spus atunci c?-i la sigur regatul prin?esei Curse. Dar, cat de curand, mi-am dat seama c? nu-i chiar a?a.”

  ?De ce?” ?ntreb? tan?ra, privindu-l.

  ?Din cauza unei pove?ti pe care-am auzit-o ?n aceea?i noapte. De fapt nu-i nimic straniu pentru Siari s? spun? pove?ti, c?ci o facem mai mereu cand ne adun?m seara ?n jurul focului. Oricum altceva n-avem ce face. Dar acea poveste a fost totu?i ceva ce m-a marcat probabil pentru toat? via?a. ?i nu ?tiu dac? m-a marcat ea tocmai pentru c-a fost spus? de vocea grav? a b?tranului satului, dar… ?n noaptea ceea, cand st?team culcat pe iarb?, ?n spatele mamei, cu mainile sub cap ?i privind cerul, ale lui cuvinte mi-au p?truns ?n inim? a?a cum nu s-a ?ntamplat niciodat? pan? atunci. De altfel ?n noaptea aceea s-a dus ?i-a mea copil?rie, cand am aflat adev?rata poveste a prin?esei Curse. ?i mi-am dat seama atunci c? nu exist? de fapt magie pe lumea asta, ci exist? doar lupta pentru supravie?uire.”

  ?Ce dac? nu-i chiar a?a cum crezi tu?” Spuse Samaya, iar tan?rul o privi. ?M? refer la faptul c? te ?n?eli ?i c? ?ntr-adev?r exist? magie. Doar c? tu n-o po?i vedea. Aici e ?i diferen?a dintre noi doi.”

  ?Poate c? ?i ai dreptate,” spuse tan?rul ganditor. Dup? care privi iar ?n zare, ?n timp ce pleoapele sale se mi?cau ?ncet, ?nchizandu-se ?i deschizandu-se, tr?dandu-l astfel ca fiind o fiin?? vie ?ntr-o lume vie. Abia ?ntr-un tarziu vorbi ea: ??i aceast? magie o sim?i acum sau ?n pielea lupoaicei doar?”

  Samaya surase: ??n ambele cazuri, c?ci ca tan?ra Samaya am ?nv??at s? v?d natura cu ochii min?ii, ?n timp ce ?n pielea lupoaicei sure v?d magia a?a cum e, de parc? a? privi la un copac, a?a cum fac acum. De fapt puterea lupilor o am de la tata. ?i, ?nc? de mic copil, aceast? putere m-a ?nv??at s? v?d ?i magia din jur. Cum?! Simplu: a fost de-ajuns s? cresc asemeni unui pui de lup mut ?i surd, timpuri grele ar spune unii. Pentru mine ?ns? a fost perioada cand am descoperit ce-i magia cu adev?rat ?i am devenit una cu ea. De fapt e o poveste lung? asta cu puterea ?i magia. ?n cateva cuvinte ?ns? ar suna cam a?a: un pui de lup mut ?i surd, dat la o parte de al?ii doar pentru c? nu putea fi ?n?eles. Tocmai de aceea m-am apropiat de natur?, permi?andu-mi s? visez fiind ?n sanul ei, acolo unde natura se simte ?i se vede pretutindeni.”

  ?Yellen!” Spuse Nathaniel dintr-o dat?, lucru care-o mir? pe Samaya. De aceea se uit? ea la dansul ?i a?teapt? ca el s? continue, c?ci era sigur? c? ?n spatele acelui nume era o poveste. ?i a?a a ?i fost, c?ci Nathaniel continu? curand dup? asta: ?am g?sit-o pe Yellen la marginea acelei p?duri de care ne temem atat de mult pe cand era doar un bebelu?. Probabil c-avea doar cateva luni atunci cand am g?sit-o. Nu ?in minte prea bine ce varst? avea, c?ci eram mic pe atunci. Aveam ?n jur de cinci ani dac? nu m? gre?esc. Chiar ?i a?a amintirea acelor vremuri ?mi st?ruie ?nc? vie ?n minte, ?n special faptul c? atunci cand tata a luat-o de jos ?i i-a pus-o mamei ?n bra?e, Yellen nici m?car n-a plans. La fel cum nu plange nici acum. Probabil e din cauza c? ?i-a v?zut p?rin?ii murind atunci, c?ci atunci cand tata s-a apropiat de ei s-o ia a v?zut c? fuseser? secera?i de s?ge?i. ?i… de asemenea ?i magia a fost de vin? atunci pentru a lor moarte. Noi ?ns? nu i-am spus lui Yellen despre asta. Doar c? am g?sit-o ?n p?dure ?i c? ai ei p?rin?i au murit.”

  ?Dar de ce? Cred c? avea dreptul s? ?tie.”

  Unauthorized content usage: if you discover this narrative on Amazon, report the violation.

  Nathaniel ?ns? d?du din cap c? nu. ?N-am putut. Niciunul din noi de altfel, pentru c?… era deja a noastr?. De fapt Yellen a fost a noastr? din prima clip? cand mama i-a descoperit fa?a ?i-a v?zut cat e de frumoas?. ?i tot mama i-a dat acest nume, Yellen. Prin urmare e sora mea ?i nu-i pot spune nicidecum c? ai ei p?rin?i au avut parte de-o moarte atat de crunt?. Chiar dac? am impresia c? ea ?tie asta, dar n-a spus nim?nui nimic.”

  Auzind cuvintele spuse de tan?r ?i mai ales sim?ind imensa triste?e din inima lui, Samaya decise s? nu mai spun? nimic. Doar privi ?i ea licuricii care dansau de-asupra apei cascadei, unduindu-se ?n ritmul curgerii apei.

  Anume acea lini?te a fetei ?l f?cu pe Nathaniel s-o priveasc? pe furi?. O v?zu astfel melancolic?. Apoi o v?zu mi?candu-?i palma pe deasupra apei. El ?ns? nu v?zu nici c? mi?carea palmei tinerei transformase suprafa?a cascadei ?ntr-o oglind? ?i nici ce se oglindea de fapt pe suprafa?a apei acelei cascade.

  Samaya ?ns? v?zu totul: v?zu amintirile lui Yellen, amintiri ?n care un cuplu tan?r fugea de cineva, ?n timp ce acea tan?r? femeie strangea protectoare o feti?? de cateva luni la piept. Apoi ?i v?zu pe cei doi so?i tot privind speria?i ?n urma lor. Samaya ?ns? nu putu vedea ce-i urm?rea ?i de ce se temeau ei, c?ci fa?a acelei copile era acoperit? ?n acel moment. Chiar ?i a?a Samaya putu auzi aceea?i melodie ciudat? pe care o auzea ?i ?n acele clipe ?mpreun? cu Nathaniel, numai c-auzi acea melodie ?i ?n amintirile lui Yellen.

  ?n acela?i timp acea melodie era ?i oarecum diferit?. Se auzea asemeni unui ?uierat al p?mantului, un ?uierat ce se mi?ca printre copaci asemeni unei s?ge?i trase dintr-un arc. De asemenea acea melodie era cantat? ?i de frunzele copacilor din jur, ceva ce se auzea ca un z?ng?nit produs de mii ?i mii de piese metalice ce se lovesc una de alta. Era totu?i acel z?ng?nit nu ?nfior?tor sau sup?r?tor, ci pl?cut auzului, asemeni unui clinchet atunci cand un pahar umed este atins de o lingur? de argint. Dup? aceea se auzir? pa?i apropiindu-se. La ?nceput ?ns? Samaya-i auzi din dep?rtare. Chiar ?i a?a ?n?elese c? erau pa?ii urm?ritorilor, cei care fug?reau acel cuplu nec?jit.

  Dintr-o dat? ?ns? se auzi atat de clar vocea b?rbatului, cel din amintirile lui Yellen, care-i spuse so?iei: ?s? l?s?m copila undeva!”

  Femeia ?ns? se opuse: ?nu, b?rbate. Va fi ?n pericol ?i mai mare. N-o putem l?sa.” Dup? care ea descoperi chipul feti?ei ?i Samaya v?zu atat de clar fa?a acelei femei care era atat de frumoas?, chiar dac? avea ochii ?n lacrimi. ?i, strangand copila la piept, spuse: ?n-o pot l?sa. Nu aici.”

  ?Dar trebuie,” insist? b?rbatul. ?Alt? ?ans? s? supravie?uim to?i trei n-avem. A?a c?…,” b?rbatul ?ns? nu-?i termin? gandul ?i c?zu ?n genunchi mai apoi, secerat de-o lance ce-i lovise spatele.

  So?ia lui, speriat?, privi ?n urm?. Astfel ?i ochii copilei ?i v?zur? pe urm?ritori: nimeni altele decat Fecioarele Yātrīkar, iar Samaya le recunoscu datorit? robei lor negru cu ro?u. Apoi, ?n acea imagine, Samaya v?zu una dintre fecioarele Yātrīkar preg?tindu-se s? trag? o alt? s?geat?. Numai c? puterea copilei o ?ngenunche ?n cele din urm?, urland ?ndurerat? ?n timp ce-?i atingea pieptul.

  De asta ?i a lor conduc?toare le strig? celorlalte: ?ucide?i fata!” ?i-o ploaie de s?ge?i formate din magm? neagr?, produs? de puterea Fecioarelor Yātrīkar, o lovi pe femeie ?n spate, care-?i protejase pruncul cu propriul trup. ?i, dup? ce fu ?i ea secerat?, c?zuse la p?mant, acoperind copila cu trupul ei.

  Anume atunci aceea?i conduc?toare Yātrīkar ?i strig? alteia: ?mergi de ia fata!” Dar niciuna din ele nu putu da niciun pas ?n fa??, c?ci v?zur? cu stupoare c? locul ?n care se afla copila, protejat? de trupul p?rin?ilor, fu ?nconjurat? de-o bul? magic?, albastr?. ?i, secunde dup? aceea, Gaea ap?ru ?ntre Yātrīkare ?i acea bul?.

  V?zand-o pe Mama P?mant, conduc?toarea Yātrīkar strig? ?nnebunit?. ?Iar tu-?i bagi nasul unde nu-?i fierbe oala. ?i ?i-am spus asta de-atatea ori: stai departe de noi!”

  Gaea ?ns? doar zambi. Apoi, ridicand din umeri, spuse cu v?dit? batjocur? ?n glas: ?o fi din cauza ?nc?p??an?rii?!” Dup? care-?i scoase naiul de la brau ?i ?ncepu s? cante. ?i muzica acelui nai le f?cu pe Yātrīkar s?-?i astupe urechile cu palmele, strigand ?nnebunite, c?ci muzica Gaeiei le intra adanc ?n creier, de parc? mii ?i mii de pic?turi de ploaie ar fi lovit un vas metalic.

  Dup? aceasta, cand naiul ?ncepu a canta singur, Gaea le privi cu ur? ?i le spuse: ?s? fi?i blestemate ?i mereu vanate, iar al vostru suflet s? n-aib? nicicand odihn?. ?i, acest copil pe care vi-l dori?i cu atata ardoare, nu va fi nicicand la cheremul vostru.” Apoi, pocnind din degete, Gaea d?du foc robelor Yātrīkarelor care ?ncepur? a se mi?ca violent ?n jur ?ncercand s? sting? focul de pe ele.

  Gaeiei ?ns? nu-i p?s? de strig?tele lor. Ea doar se apropie de copil?, ?i descoperi fa?a ?i, cand o v?zu zambind, ?i zambi la randu-i, spunand: ?e?ti ?nc? aici! Ce fericire! ?i, ca s? fii fericit?, o s? iau acest blestem de la tine, c?ci f?r? puterile pe care Yātrīkar le-au luat de la tine n-o po?i proteja. Totu?i ??i las puterea min?ii, copil?, cea care te va proteja de rele ?i de umbre pan? cand timpul ca tu s?-?i recape?i puterile va veni.”

  Dup? aceea, Gaea lu? medalionul ?n form? de lup? de la gatul fetei, pe care-l puse deasupra unui altuia de m?rimi mai mari pe care-l lu? de la cing?toarea ei, iar cand cele dou? lupe se unir? de parc? s-ar fi ?nghi?it una pe alta, str?luci apoi la fel ca ?i ochii copilei. Acei ochi erau ?ns? orbi, acoperi?i de-o pieli?? alb?. Dar, cand str?lucirea lupei se estomp?, iar mana Gaeiei trecu prin fa?a ochilor ei, copila putu vedea iar normal.

  Iar primul lucru pe care-l v?zu cand privirea-i reveni fu zambetul Gaeiei care-i spuse ?n ?oapt?: ?o s? vin? curand dup? tine.” Dup? care disp?ru brusc, c?ci ?l v?zu pe tat?l lui Nathaniel apropiindu-se de copil? ?i luand-o ?n bra?e. Gaea ?ns? nu plec? cu totul de acolo: doar ?i privea dintr-o lume crepuscular?. Astfel ?i fu dat s? vad? cum copila fu pus? ?n bra?ele mamei lui Nathaniel care era de altfel ?i el acolo.

  Apoi Gaea auzi vocea duioas? a acelei femei spunand: ?atat de mic? ?i atat de neprotejat?,” cand ?i descoperise chipul ?i-apoi o stranse la piept. ??i vom spune Yellen, ce ?nseamn? grani?a dintre bine ?i r?u. Astfel, de va ?ncerca cineva vreodat? s?-i fac? r?u, s? fie blestemat ?i ucis de soart?,” ?optir? buzele femeii, s?rutand fruntea copilei. Dup? care, sim?ind pericolul apropiindu-se, c?ci Yātrīkar nu se duser? prea departe, ci a?teptar? ca Gaea s? plece de acolo, cei patru se ?ndreptar? ?n mare grab? spre tab?ra Siarilor.

  ?i aveau de ce s? se team? de altfel, c?ci, imediat ce ei ?ntoarser? spatele acelui loc, conduc?toarea Yātrīkar ap?ru din spatele unui copac ?i, ?n timp ce-i urma ?mpreun? cu alte surate de-ale ei, spuse cu ur?: ?s? nu crezi c? s-a terminat aici, Yellen. Soarta e de partea noastr? ?i nicicand n-o s-o ?nvingi.” Dar, dup? ce Fecioarele Yātrīkar pornir? ?n urma celor patru, ?n urma lor ap?ru umbra cuiva: a unui b?rbat p?ru s? fie, dar chipul lui Samaya nu-l putu vedea ?i de asta privi iar dup? Fecioarele Yātrīkar.

  ?i anume faptul c? fecioarele Yātrīkar ?i urmar? pe cei patru o f?cu pe Samaya s? revin? ?n lumea real?, c?ci ea privise de fapt imaginile dintr-o lume crepuscular? asemeni celeia ?n care se ascunse Gaea de p?rin?ii lui Nathaniel. Apoi, privind speriat? spre Nathaniel care se apropiase de ea cand o auzise oftand, Samaya ?i spuse: ?a fost Gaea atunci, Nathaniel. A fost ea cea care a salvat-o pe Yellen ?n acea zi. Dar… se pare c? pericolul e ?nc? aproape ?i c?, cat de curand, o s? vin? dup? ea, c?ci…”

  ?Cine?” Strig? dintr-o dat? tan?rul. ?Cine va veni dup? ea?”

  ?Nu ?tiu,” murmur? Samaya ?nfrigurat?. ?Acolo ?ns? erau ?i Yātrīkar. De asemenea am mai z?rit umbra cuiva, a unui b?rbat ce tot era acolo, dar nu ?tiu cine era el. De aceea trebuie s? facem ceva ?i s-o protej?m pe Yellen. Cu orice pre?.” Spunand aceste cuvinte, Samaya ?ncepu s? tremure cu tot trupul. Dar nu era din cauza acelui vant rece ce ?ncepu s? sufle dintr-o dat? ?n jur, ci din cauza temerii c? soarta pl?nuia ceva r?u ?i niciunul din ei nu era la curent cu asta.

  ***

  Ie?ind din cort, cu un castron cu legume t?iate, Yellen se apropie de ceaunul cu fiertur? ?n care turn? legumele. Apoi, fredonand aceea?i melodie pe care o fredonase ?i cand ie?ise din cort, ?ncepu s? mestece fiertura cu mi?c?ri lente. Un strop s?rit din fiertur? ?ns? ?i care-i nimeri pe piele, o f?cu s? se ?ncrunte, sco?and un ?aaa” abia auzit. Chiar ?i a?a nu atinse acea mic? ran? l?sat? de stropul fierbinte. Doar continu? s? mestece fiertura, c?ci ?tia deja c? acea putere interioar? pe care n-o putea totu?i folosi, ?i va t?m?dui pielea r?nit? ca de fiecare dat?. ?i a?a a ?i fost. Apoi, se ?ntoarse spre p?dure cand sim?i mai multe persoane apropiindu-se. ?i, zambind, spuse: ?sunt deja aici!” Dup? care l?s? mancarea s? fiarb? ?n continuare ?i se apropie de Dike, care era ?nso?it de Bestla, Arion ?i Fenrir ?i le spuse f?r? team?: ?bine-a?i venit!” Dup? care se ?nchin? u?or ?n fa?a lor.

  Titanul ?ns? ?ntreb? cu glas sever: ?unde-i fiica mea?” ?i privi ?n ochii lui Yellen. Dar, de parc? ceva l-ar fi deranjat ?n acea privire, se uit? numaidecat ?n alt? parte. ?n gand ?ns? ??i spuse: ?Un Yātrīkar orb? Printre Oamenii Siarului? Dar… cum ?i posibil asta?” ??i t?cu ?ns? vocea min?ii cand ?i v?zu pe Samaya ?i Nathaniel venind spre tab?r?. Erau ?ns? destul de departe ?i trebuiau s?-i a?tepte.

  Totu?i, chiar dac? Dike ?ncerc? s?-?i ascund? ?ngrijorarea, Arion o observ?, c?ci ?l v?zu pe Titan strangand ?n man? manerul lui Ionas. De aceea se apropie de urechea lui Dike ?i-l ?ntreb?: ?se ?ntampl? ceva, maestre?”

  ?Da, dar vom vorbi mai tarziu despre asta,” ?i r?spunse Dike tot ?n ?oapt?. Dup? care, privind la Yellen iar, spuse ?n voce: ?noi mergem s? cercet?m ?mprejurimile,” dup? care se ?ndrept? spre Samaya ?i Nathaniel care se opriser? ?n fa?a cortului cel mare.

  ?i, cand ?l v?zu pe Dike ?i restul apropiindu-se de ei, Nathaniel se aplec? u?or ?n fa?a lor, a?a cum f?cuse ?i Yellen mai devreme. ?i, ?n timp ce-?i plec? capul ?n semn de respect fa?? de Titan, Nathaniel ?i spuse: ?bine-a?i venit ?n tab?ra Siarilor, maestre Dike!”

  ??i eu m? bucur s? v?d c? sunte?i bine,” spuse Dike punandu-i o man? pe um?r. ?Chiar dac? sunte?i atat de pu?ini aici, iar asta-mi face inima s? sangereze,” ?i Dike era cu adev?rat trist ?n timp ce privea atent la fe?ele Siarilor care-i priveau oarecum ?ncrunta?i, c?ci nu puteau ?n?elege ce f?ceau ata?ia str?ini ?n tab?ra lor. Se calmar? ?ns? v?zandu-l pe Nathaniel calm, iar asta ?nsemna c? nu-i niciun pericol pentru ei. De aceea ?i se ?ntoarse la treburile lor.

  Abia atunci Dike-l privi pe tan?r, care-i zambea. Apoi, privind la oamenii lui, Nathaniel spuse: ?am fost noi mai mul?i, dar am decis s? ne desp?r?im. A fost mai bine a?a, c?ci, ?n ace?ti 13 ani de cand ne-am a?ezat aici, am fost feri?i de ura lui Ahi. ?i, din cate am ?n?eles, restul taberelor noastre sunt tot ?n siguran??, chiar dac? ?n urm? cu 13 ani Ahi ?i ai s?i alia?i ne-au decimat. Dar… trecutul e trecut, iar noi trebuie s? tr?im prezentul de vrem s? supravie?uim.”

  ?A?a e, fiule,” spuse Dike cu blande?e. ??i la fel cred c-a?i f?cut alegerea cea bun? atunci, c?ci chiar dac? Ahi va ucis pe mul?i dintre voi atunci ?nc? sunte?i destui care s? duce?i gloria Siarilor mai departe.”

  ?n spatele lui Dike, ?n timp ce privea atent? la fe?ele tuturor celor de acolo care-i priveau de asemenea ciudat, c-o oarecare suspiciune ?mpletit? cu ur? ?i team?, Bestla str?nut? dintr-o dat?, luandu-i pe to?i prin surprindere care-o privir? numaidecat. Dar, v?zand c? ea nu spuse nimic, ci doar zambise, ??i c?utar? de treab?. Numai pe Arion ?l manc? limba ?i, apropiindu-se de urechea ei, ?i spuse: ?ce de data asta, Bestla? Alt lup la orizont? C?ci tu str?nu?i doar cand sim?i mirosul lor.”

  ?Sau cand tu e?ti prea aproape de mine,” spuse ea oarecum iritat?. Apoi, folosind telepatia, ?i transmise un mesaj lui Dike: ?ceva nu-i curat aici. Simt prezen?a vulpilor. ?i-a lui Tenebre.” Mesajul ?ns? fu de asemenea auzit ?i de gemeni, care tres?rir?.

  Dar chiar dac? auzir? acel mesaj, gemenii t?cur? ?i-?i privir? tat?l, care le spuse cu voce ferm?: ?femeile r?man ?n tab?r?! B?rba?ii merg cu mine!”

  Samaya ?ns? ?ncerc? s? se opun?. ?Dar, tat?, eu tot…,” t?cu ?ns? ?i-l privi manioas? pe Fenrir care-o apucase de bra? ?i care-i spuse cu voce ferm?:

  ?Ascult?-l pe tata, Samaya. ?tii c? dac? decide ceva e pentru binele nostru. ?i, de el a ordonat s? r?mane?i aici, trebuie s? fie pentru ceva. A?a c?… de-aici nu te mi?ti! Doar dac? va fi necesar de mers ?ntr-un ad?post sigur, c?ci locul ?sta e prea deschis ?i m? face s? tremur. Asta ?nseamn? c?-i loc expus. ?i, Bestla, ordinul tatei e ?i pentru tine.”

  Stramband din nas, c?ci nu-i pl?cea s? fie comandat?, mai ales de-un lup, Bestla r?spunse sec: ?da am ?n?eles eu. N-ai decat s? te duci singur. ?i… c?l?torie sprancenat?!” Dup? care se a?ez? pe-o buturug? c?scand dulce.

  Arion d?du din cap cu repro?, v?zand-o ac?ionand astfel. Totu?i nu-i spuse nimic: doar ?i urm? pe Fenrir ?i Dike care se ?ndep?rtau deja. ?i, trecand pe lang? Samaya, care privea bosumflat? ?n urma p?rintelui ?i fratelui ei, ?i puse o man? pe um?r ?i-i spuse: ?calm, prin?es? lup! O s? ai ocazia mai tarziu s?-l scarmeni!” ?i Arion ?i f?cu cu ochiul.

  Samaya ?ns? nu gust? gluma. De asta-i ar?t? ni?el col?ii lui Arion. Nu era ?ns? sup?rat? pe el, ci pe Dike ?i Fenrir pentru c-o l?saser? acolo, crezand-o slab?, cand ?i ea ar fi vrut s? mearg? cu ei ?i s? le arate c? era capabil? s? se apere singur? ?i s?-i protejeze ?i pe al?ii.

  Aveau ?ns? ei dreptate, c?ci cineva trebuia s? r?man? ?i ?n tab?r?, c?ci Nathaniel, dup? ce-i d?du ?n grij? lui Yellen ?i celorlal?i s? asculte ordinele Samayei, se duse dup? Dike ?i Fenrir ?mpreun? cu Arion.

  De asta ?i era nelini?tit? Yellen, c?ci nu ?n?elegea ce se ?ntampl?. ?i, pentru a afla cauza nelini?tii ei, se uit? la Bestla pe care-o ?ntreb?: ?ce se ?ntampl??” Aceea ?ns?, nefiind dornic? s? ?mp?rt??easc? lucruri cu al?ii, mai ales cu str?inii, doar ridic? din umeri, semn c? habar n-are, ?i privi ?n alt? parte. De aceea ?i privi Yellen apoi la Samaya c?utand r?spunsuri.

  Samaya ?ns? era prea ocupat? s? priveasc? cu aten?ie ?n jur, c?ci cuvintele lui Fenrir, cum c? locul era prea deschis ?i expus, o puser? pe ganduri. Abia ?ntr-un final, cand sim?i o boare ciudat? ?n jur ?i i se p?ru c? v?zu umbre pandindu-i de printre copaci, le spuse celorlal?i cu voce ferm?: ?lua?i doar necesarul, c?ci al meu frate a avut dreptate - suntem expu?i aici. De aceea, pan? ei se ?ntorc, ne ?ndrept?m spre Grota Siarului. Acolo vom fi mai ?n siguran??.” Dup? care se apropie de Yellen, ?i puse o man? pe umeri ?i-i ?opti la ureche: ?totul va fi bine. S? mergem s?-?i strangem lucrurile,” ?i se ?ndreptar? spre cortul cel mare care era cel al lui Yellen ?i al lui Nathaniel, ?n timp ce restul Siarilor, ?n?elegand c? nu degeaba li se d?duse acel ordin, ?ncepur? a-?i strange ?n grab? lucrurile.

  Doar Bestla r?mase a?ezat? pe a ei buturug?. Calm? ?ns? nu era, de?i se pref?cuse a fi cand Arion o privise ?nainte de plecare. Nu vruse doar s?-i dea de ?n?eles c? se temea. ?i avea de ce, c?ci nu doar Samaya v?zuse acele umbre urm?rindu-i, dar ?i ea. Decise totu?i s?-?i ?in? gura ca s? nu alarmeze pe nimeni, m?car pan? erau s? fie ?n siguran??.